Pe 24 octombrie 1998 s-a indreptat spre cer, la bordul unei rachete McDonnell-Douglas Delta II o prima naveta spatiala, precursoare a noului mileniu, construita total diferit decit orice se cunostea pana in acel moment. Este cunoscuta sub numele Deep Space 1 si are la bord peste 12 noi tehnologii spatiale.
Sonda a avut ca misiune testarea unor tehnologii noi in spatiu, dar dupa ce a incheiat aceasta misiune, in septembrie 2001 a trecut pe langa cometa Borelly. Deep-Space 1 a trimis pe Pamant cele mai detaliate imagini ale nucleului unei comete, pana la acea data.
La un pret de 152 de milioane de dolari Deep Space 1 nu are decit 2,5 m lungime si 450 kg, dar ceea ce face aceasta naveta spatiala deosebita este propulsia.
De 10 ori mai eficient decit orice motor clasic de racheta, motorul ionic, de la bordul statiei, poate fi pornit numai in spatiu si in conditii de imponderabilitate. Puterea de propulsie zilnica este infima si este comparata ca fiind echivalenta cu presiunea exercitata de o foaie de hirtie asezata in palma. Oricum in spatiu, aceasta energie de propulsie se acumuleaza si naveta castiga incet dar sigur viteza (circa 24-32 km/h).
Pe 29 iulie 1999 Deep Space 1 a trecut la numai 26 km de asteroidul Braille cu o viteza de 56 000 kilometeri pe ora. Din pacate imaginile transmise nu au fost foarte detaliate.
Pe 17 August 2000 NASA a declarat ca motorul ionic de la bordul statiei Deep Space 1 este motorul de racheta care a acumulat cele mai multe ore de functionare din istoria programului Spatial.
Chiar daca misiunea era incheiata, a fost extinsa pentru a include si o survolare a cometei Borelly. Acesta actiune a adus cele mai detaliate imagini, la vremea aceea, ale nucleului si jeturilor unei comete.
Pe 22 septembrie 2001, DS1 a trecut la numai 2200 km de nucleul cometei 19/P Borelly.
Motorul ionic nu este ceva foarte nou. In 1970, NASA a lansat primul motor ionic in spatiu. Programul numit Space Electric Rocket Test 2, a fost lansat pe o orbita in jurul Pamintului si motorul ionic a functionat 161 de zile.